Utilizarea manualelor digitale în școli

În cadrul cursului de Metodologia Cercetării am realizat o cercetare în ceea ce privește utilizarea manualelor digitale în școli. Am atașat rezultatele cercetării.

Analiza cantitativă a răspunsurilor

Date de identificare:

Acest chestionar a fost aplicat pe un eșantion de 25 de persoane, 92% de gen feminin și 8% de gen masculin. 56% din participanții la chestionar sunt din mediul rural și 44% din mediul urban. Experiența lor în domeniu variază, 40% din respondenți au experiența sub 4 ani, 8% peste 5 ani și 50 % peste 10 ani.

În ceea ce privește

Experiența în învățământ și mediul din care provin cadrele didactice sunt doi dintre factorii care influențează  utilizarea manualelor digitale în activitățile de învățare, doar 12% dintre respondenți  le utilizează, iar restul de 88%, nu.

Itemul 1

În ceea ce privește  prima întrebare: ,,Cum apreciaţi oportunitatea introducerii manualelor digitale în anul şcolar 2014-2015 la nivelul învăţământului primar?”, 36% dintre respondenți au considerat introducerea manualelor digitale ca având o oportunitate medie în îmbunătățirea performanțelor școlare, motivând acest raspuns cu ajutorul urmatoarelor argumente: dotarea inadecvată a unităților școlare și sedentarismul; 24% dintre aceștia au considerat ar fi foarte oportună, aducând urmatoarele argumente: corespunde cerințelor societății actuale și dezvoltarea proceselor psihice; 24%  dintre respondenți au considerat introducerea manualelor digitale oportună, considerându-le  atractive și având un rol important în  dezvoltarea competențelor digitale; 8% dintre respondenți au considerat puțin oportună  introducerea manualelor digitale în școli, au spus  că lipsa competențelor digitale ale cadrelor didactice este o problemă majoră; 8% dintre cei chestionați ca fiind complet inoportună din cauza lipsei dotărilor din unitățile școlare.

Acest răspuns neutru al participanților este determinat de competențele insuficiente, ale cadrelor didactice, din domeniul IT și incertitudinea cadrelor didactice la receptivitatea elevilor în legatură cu manualele digitale.

Itemul 2

La urmatoarea întrebare, legată de  pregătirea necesară pentru a lucra cu manuale digitale: 28% dintre respondeți au spus că sunt pregătiți în mică măsură pentru a le utiliza; 12% au considerat că sunt pregătiți în foarte mare măsură, în timp ce același număr de respondenți au considerat că sunt pregătiți în foarte mică măsură,  un procentaj de 8% dintre participanți au considerat că nu sunt deloc pregătiți , iar restul de 4% au afirmat că sunt pregătiți în mare măsură.

Itemul 3

La întrebarea a treia ( care este o întrebare filtru), legată de măsura utilizării manualelor digitale în activitatea de la clasă, 88% dintre participanții la chestionar au susținut că nu au intrat în contact cu manualele digitale, un procent egal de 4% a susținut că a utilizat manualele digitale în ,,foarte mare măsură”, în ,,mare măsură” și în ,,mică măsură”, nimeni nu a afirmat că  în “foarte mică măsură”.

Ne explicăm aceste răspunsuri prin faptul că majoritatea cadrelor didactice chestionate au o experiență în învățământ de peste 10 ani și au o formare inițială în care computerele nu erau atât de utilizate, fapt care i-a determinat să continue să folosească manualele tradiționale.

Măsura utilizării manualeleor digitale la clasă este influențată de dotarea unităților școlare și a competențelor digitale insuficiente.

Caseta 1 (este adresată persoanelor care nu au utilizat manualele digitale)

Itemul 4.1

Cadrele didactice au motivat neutilizarea manualelor digitale astfel: 60% nu au avut acces la manuale digitale; 12% au afirmat că nu se simt pregătiți;  8% dintre respondenți au precizat ale motive, și anume: utilizarea vechii programe școlare, iar restul de 4% nu le-a fost solicitată utilizarea lor.

Contextul economic din țara noastră este nefavorabil, așadar motivul lipsei accesului la manualele digitale îl constituie lipsa de fonduri.

Itemul 5.1

Face referire la accesarea tutorialelor existente pentru utilizarea manualelor digitale și a avut urmatorul procentaj: 63,6% dintre respondenți au spus că au accesat tutoriale, în timp ce 36,4%  au afirmat că nu au accesat.

Aceste procente accentuează disponibilitatea cadrului didactic de a se afla într-o continuă formare și informare în legătură cu tot ceea ce este legat de domeniul educației.

Itemul 6.1.

În ceea ce privește opinia respondenților referitore la dificultățile cu care cred că s-ar putea confrunta în utilizarea manualelor digitale în activitatea didactică zilnică, aceștia le-au clasificat astfel: pe primul loc s-au numărat urmatoarele dificultăți: lipsa competențelor digitale  care a ocupat un loc primordial, având un procent de 40,9%, inexistența manualelor digitale cu un procentaj de 36,4%, următoarea cu un procentaj de 18,2% a fost lipsa conexiunii la internet  și 4,5% dintre participanții la chestionar au menționat reticența la nou. Pe locul doi, o importanță majoră a fost acordată lipsei  de conexiune la internet cu un procentaj de 50%,  un procentaj de 22,7%  a fost deținut de inexistența manualelor  digitale, 18,2% reticența părinților și cadrelor didactice la nou, iar un procentaj de 9,1% a susținut ideea lipsei competențelor digitale. Pe locul trei, în ceea ce privește dificultățile întâmpinate, s-au aflat următoarele: reticența la nou cu un procent de 47%, lipsa competențelor digitale 35,3%, lipsa conexiunii la internet 11,8%, și inexistența manualelor digitale 5,9%.

Itemul 7.1

În ceea ce privește forma cea mai potrivită prin care cadrele didactice ar putea primi sprijin în utilizarea manualelor digitale, părerile au fost împărtițe astfel: 45,6% au considerat că îi ajută cursurile de formare, 22,7% au considerat necesară existența unui manualul de utilizare, 13,6% au considerat că ar fi utile serviciile de asistență online, 9,1% ar vrea să beneficieze de consiliere în utilizarea manualelor digitale, 4,5% au nevoie de cursuri de mentorat, și un acealași procent au venit cu alte idei, și anume: dotarea unitaților școlare cu personal avizat în IT.

Itemul 8.1

În ceea ce privește reacţia copiilor în legatură cu utilizarea manualelor digitale în activităţile de învăţare, un procentaj de 54,5% a spus că ar fi una ,,mai degrabă pozitivă”, iar 45,5% au considerat-o ,,pozitivă”, niciun respondent nu a considerat că reacția copiilor ar fi una ,,mai degrabă negativă” sau ,,negativă”.

Reacția copiilor față de utilizarea materialelor digitale este una așteptată, datorită faptului că aceștia sunt atrași de tot ceea ce este nou.

Itemul 9.1

Cadrele didactice au considerat că introducerea manualelor digitale în clasele primare aduc următoarele beneficii: pe locul întâi cu un procentaj de 50,8% s-a aflat  captarea atenției cu ușurință a elevilor, pe locul doi cu un procentaj de 35,6% s-a aflat eficitatea procesului de predare-învățare-evaluare, iar pe locul trei cu un procent de 13,6%  cadrele didactice au considerat că manualele digitale îi ajută pe elevi la dezvoltarea proceselor psihice.

La itemul 10.1 legat de problemele pe care utilizarea  manualelor digitale le-ar putea ridica, profesorii învățământului primar au pus pe primul loc cu un procent de 39,2% lipsa competențelor digitale, pe următorul loc cu un procent de 29,4% lipsa resurselor materiale, pe locul trei 15,7% au considerat că manualele digitale le distrage atenția elevilor de la procesul de învățare, locul patru este ocupat de problemele medicale cu un procent de 9,8%, iar ultimul loc este ocupat de reticența parintilor și a cadrelor didactice la nou cu un procent de 5,9%.